Treceți la conținutul principal

LUCIAN VASILIU

 CA ȘI VOI

Ca și voi

ascult

cântecul mierlei rănite


ca și voi 

am o rană pe cerul gurii


ca și voi 

cunosc umilința și frica,

extazul și bucuria


ca și voi

fumez țigările fratelui mort


Doar gura mea este

gura dezordinii universale


LUCIAN VASILIU, DINCOLO DE DISPERARE, 1995


Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

CĂUTÂNDU-MĂ PRIN ARTĂ

FERICIȚI CEI SĂRACI CU FERICIREA Poftim cine-și asumă riscul de-a fi trist acum când toamna pare singura șansă ăla eu ăla eu ăla eu de exemplu tu cel ca un măr înflorit ce tristețe ne propui pentru astăzi COSTEL ZĂGAN, HIPERBOLE BLITZ, 2005  
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

ARS MORIENDI

 Învață să mori fără profesor e șansa ta de repetat repetă numai nemuritorii noi ceilalți murim gălăgios și mediocru COSTEL ZĂGAN, HIPERBOLE BLITZ, 2005
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

TĂCERE BALCANICĂ

 Eminescu e de vină poezia n-are leac de durere viața-i plină s-o golim însă în veac Poezia n-are leac poezia țipă-n mine spune oare ce să fac fericirea-i doar ruine Poezia țipă-n mine de durere viața-i plină și nici moartea nu ține Eminescu e de vină Pui de înger pui de drac poezia n-are leac COSTEL ZĂGAN, CEZ(E)ISME II
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe