PARALEL

Poezie chiar mă scoți din minți poezie chiar mă scoți din iad cu tăceri mortale mă-nfierbinți unul după altul îngerii mai cad  Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

 Eminescu e de vină poezia n-are leac de durere viața-i plină s-o golim însă în veac Poezia n-are leac poezia țipă-n mine spune oare ce să fac fericirea-i doar ruine Poezia țipă-n mine de durere viața-i plină și nici moartea nu ține Eminescu e de vină Pui de înger pui de drac poezia n-are leac COSTEL ZĂGAN, CEZ(E)ISME II

 Sfârșitul oricărei zile este îndoliat. COSTEL ZĂGAN

 IREAL ITINERANT Dezbracă teii de floare trupul tău prea ireal trupul tău de fată mare înflorind pe-al nopții val Trupul tău prea ireal care totuși parcă este nufăr tragic tras la mal dintr-o magică poveste Care totuși parcă este trupul tău de fată mare  pe pământ ultima veste dezbracă teii de floare Trupul tău ca o poveste care nu-i atunci când este

POETUL COSTEL ZĂGAN: OASPEȚI DE ONOARE: SOLSTIȚIUL CUVÂNTULUI, 2024 : COSTEL ZĂGAN, Ireal itinerant  Dezbracă teii de floare trupul tău prea ireal trupul tău de fată mare înflorind pe-al nopții val Trupul tău p...

 Învață să mori fără profesor e șansa ta de repetat repetă numai nemuritorii noi ceilalți murim gălăgios și mediocru COSTEL ZĂGAN, HIPERBOLE BLITZ, 2005